Un tratament controversat in poliartrita reumatoida: inhibitorii enzimei JAK
Un tratament controversat in poliartrita reumatoida: inhibitorii enzimei JAK
Un tratament controversat in poliartrita reumatoida: inhibitorii enzimei JAK
Pe fondul unor decese care au avut loc acum câțiva ani în cadrul unor teste clinice pentru tratamente noi în poliartrita reumatoidă, oamenii de știință au început să se întrebe cât de siguri sunt inhibitorii enzimei JAK. Să vedem care au fost motivele de îngrijorare și cum sunt văzute aceste medicamente în prezent.
Pe unele site-uri medicale a apărut informația, la vremea respectivă, ca o companie farmaceutică a raportat două decese în rândul pacienților, în timpul unei etape finale a unui studiu clinic efectuat pentru un medicament pentru artrită (upadacitinib). Acesta este un inhibitor al enzimei JAK, cunoscută și sub numele de enzima Janus kinază.
Compania farmaceutică a spus atunci că decesele nu aveau legătură cu studiul și că nu erau legate de medicamentul testat (o pastilă pe zi ca tratament în poliartrita reumatoidă). Tot compania farmaceutică a declarat că studiul și-a atins obiectivele și că va continua cu medicamentul, conform planului. S-a subliniat că medicamentul respectiv ar putea fi cel mai bun din clasa să pentru a trata poliartrita reumatoidă.
Aceste medicamente (inhibitorii JAK) pot fi eficiente în gestionarea simptomelor poliartritei reumatoide, însă pe de altă parte, au diverse efecte secundare și riscuri. Cu toate acestea, adeseori beneficiile medicamentelor din clasa inhibitorilor JAK sunt mai mari decât riscurile în cazul multor persoane cu poliartrită reumatoidă, în special dacă alte medicamente prescrise pentru această boală nu au funcționat în cazul acelor pacienți.
Motive de îngrijorare în legătură cu inhibitorii enzimei JAK
Siguranța și eficacitatea acestor medicamente au rămas în continuare sub lupă, însă decesele din cadrul acestui studiu nu au fost un motiv de îngrijorare pentru cercetători. Unul dintre decese a fost din cauze necunoscute, iar al doilea participant a murit din cauza insuficienței cardiace și din cauza unui presupus cheag de sânge care s-a dovedit că nu avea legătură cu medicamentul studiat.
Potrivit Reuters, un cercetător care a avut legătură cu studiul a scris: „În urma celei de-a doua etape pozitive a studiului... noi credem că acest medicament are potențialul de a fi cel mai bun din clasa lui de inhibitori ai enzimei JAK. Rămânem liniștiți în ceea ce privește profilul său de siguranță.”
La momentul raportului inițial, ambele decese au fost investigate și s-a ajuns la concluzia că nu există posibilitatea ca moartea participanților să fie legată de studiul medicamentului respectiv, a mai scris presa străină.
Însă compania farmaceutică nu este singura care a provocat motive de îngrijorare în legătură cu siguranța acestor inhibitori JAK. Tot atunci, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a refuzat aprobarea medicamentului baricitinib, tot un inhibitor al enzimei JAK, care aparținea unei alte companii farmaceutice. Oficialii americani din cadrul FDA au spus că medicamentul baricitinib avea nevoie de mai multe studii pe viitor, din cauza unui număr de cheaguri de sânge potențial periculoase care au fost observate la pacienții care luau baricitinib.
Rezultatele unei analize foarte recente demonstrează că upadacitinibul este în general bine tolerat, cu diferențe observate în profilurile de siguranță care reflectă probabil caracteristicile diferite ale pacienților. O altă analiză de dată recentă a concluzionat că și baricitinibul are un profil de siguranță acceptabil.
Ce sunt inhibitorii enzimei JAK și ce mecanism de acțiune au în spate?
Aceste medicamente conțin o substanță activă care acționează prin blocarea acțiunii enzimelor numite kinaze Janus (JAK). Familia de enzime numite kinaze Janus este asociată cu receptorii de citokine de pe suprafața celulelor. Aceste enzime fac parte din niște structuri complexe care sunt implicate în răspunsul imun și răspunsul inflamator.
Multe afecțiuni legate de funcționarea sistemului imunitar implică producția anormală de citokine, un grup de proteine care permit celulelor să își trimită semnale reciproc. De exemplu, citokina interleukină 2 (IL‑2) stimulează producția de celule T (limfocitele T), care au un rol central în imunitatea mediată la nivel celular.
După ce o citokină se leagă sau se atașează de receptorul său, o enzimă numită Janus kinază contribuie la procesele din interiorul celulei pentru a produce un răspuns imun sau un răspuns inflamator. Inhibarea acestei enzime JAK poate fi benefică în unele afecțiuni hematologice și în cazul bolilor autoimune, inclusiv în poliartrita reumatoidă, au arătat oamenii de știință.
Janus kinaza a fost botezată după numele zeului Ianus (în engleză, Janus), din mitologia romană. Întrucât Ianus avea două fețe, el putea să se uite în două direcții, așa că romanii amplasau adesea statuile acestui zeu la porți sau la uși. Janus kinaza (enzima JAK) are două domenii și este localizată la intrarea în celule.
Siguranța și eficacitatea inhibitorilor JAK
Siguranța și eficacitatea inhibitorilor JAK au reprezentat subiectul unor numeroase studii clinice și cercetări. Iată câteva concluzii importante din studii:
Polirtrita reumatoidă și alte boli inflamatorii
Inhibitorii JAK, cum ar fi tofacitinib și baricitinib, au fost analizați în poliartrita reumatoidă și alte boli inflamatorii. Studiile au arătat că aceste medicamente pot fi eficiente în reducerea inflamației și calmarea simptomelor, cum ar fi durerea și rigiditatea articulară. Cu toate acestea, utilizarea lor poate fi asociată cu unele efecte secundare, cum ar fi creșterea riscului de infecții și supresia sistemului imunitar.
Leucemia mieloidă cronică
În leucemia mieloidă cronică, inhibitorii JAK, cum ar fi ruxolitinibul, sunt utilizați pentru a trata simptomele asociate cu mărirea splinei și alte complicații ale bolii. Studiile au arătat că ruxolitinibul poate fi eficient în reducerea mărimii splinei și ușurarea simptomelor la pacienții cu această boală. Cu toate acestea, este important să se monitorizeze efectele secundare, cum ar fi scăderea numărului de celule sangvine sau creșterea riscului de infecții.
Mielofibroza primară
Inhibitorii JAK, în special ruxolitinibul, sunt utilizați și în tratamentul mielofibrozei primare, o boală mieloproliferativă cronică caracterizată prin fibroza măduvei osoase și producția excesivă de celule sangvine. Studiile au arătat că ruxolitinibul poate ajuta la reducerea splenomegaliei și ameliorarea simptomelor asociate cu mielofibroza primară.
Ce efecte secundare au inhibitorii JAK?
Iată câteva dintre efectele secundare comune ale inhibitorilor JAK:
Supresia sistemului imunitar
Deoarece inhibitorii JAK blochează anumite căi de semnalizare care sunt implicate în funcționarea sistemului imunitar, aceștia duc la o scădere a capacității organismului de a combate infecțiile. Astfel, pacienții care iau inhibitori JAK sunt mai susceptibili la infecții bacteriene, virale și fungice. Este important să se monitorizeze semnele de infecție și să se trateze prompt orice infecții apărute.
Anemie și alte tulburări hematologice
Unii inhibitori JAK pot afecta producția de celule sangvine în măduva osoasă, determinând scăderea numărului de celule roșii (anemie), trombocite sau leucocite în sânge. Aceste efecte secundare pot duce la oboseală, sângerări și creșterea riscului de infecții.
Creșterea nivelurilor de colesterol și trigliceride
Unele studii au arătat că inhibitorii JAK pot determina o creștere a nivelurilor de colesterol și trigliceride în sânge, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.
Creșterea tensiunii arteriale
Anumiți inhibitori JAK pot determina o creștere a tensiunii arteriale, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare și alte complicații asociate cu hipertensiunea arterială.
Tulburări gastrointestinale
Unele persoane care iau inhibitori JAK pot experimenta tulburări gastrointestinale, cum ar fi greața, diareea, vărsăturile sau durerea abdominală.
Risc crescut de formare a cheagurilor de sânge
În unele cazuri, inhibitorii JAK pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge (tromboză), ceea ce poate duce la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic.
Oamenii de știință spun că, atunci când se ia în calcul prescrierea inhibitorilor JAK, trebuie evaluați factorii de risc pentru dezvoltarea complicațiilor, inclusiv vârsta pacienților (dacă au peste 65 de ani), obezitatea, fumatul, bolile cardiovasculare, tulburările de coagulare sau antecedente de tromboembolism sau malignitate. Există date limitate despre tratarea femeilor însărcinate cu inhibitori de JAK, ceea ce este o provocare, deoarece nu există studii clinice mari asupra efectelor acestora asupra concepției, sarcinii, alăptării și fătului.
De ce sunt prescriși inhibitorii JAK, ce beneficii au?
Beneficiile și riscurile utilizării inhibitorilor JAK pot varia în funcție de afecțiunea tratată, de starea generală de sănătate a pacientului și de alți factori individuali. Utilizarea acestor medicamente este recomandată și monitorizată de către un medic specialist. Ca beneficii ale acestor medicamente, enumerăm:
Controlul inflamației
Inhibitorii JAK sunt eficienți în controlul inflamației, care este implicată în multe afecțiuni cronice și autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă și psoriazisul. Aceste medicamente blochează activitatea enzimelor JAK, care sunt implicate în transmiterea semnalelor pro-inflamatorii din celulele imune, reducând astfel inflamația și simptomele asociate.
Ușurarea simptomelor
Inhibitorii JAK pot reduce simptomele dureroase și debilitante asociate cu afecțiunile inflamatorii, cum ar fi durerea articulară, umflarea, rigiditatea și oboseala. Aceste medicamente pot îmbunătăți, de asemenea, funcția fizică și calitatea vieții pentru persoanele afectate.
Reducerea mărimii splinei
În unele afecțiuni mieloproliferative, cum ar fi leucemia mieloidă cronică și mielofibroza primară, inhibitorii JAK, cum ar fi ruxolitinibul, pot ajuta la reducerea mărimii splinei mărite și a altor complicații asociate cu aceasta.
Controlul producției de celule sangvine
În mielofibroza primară și alte mieloproliferări, inhibitorii JAK pot ajuta la controlul excesului de producție a celulelor sangvine în măduva osoasă, reducând astfel simptomele asociate și riscul de complicații.
Opțiune în leucemie mieloidă cronică
În această boală, inhibitorii JAK, cum ar fi ruxolitinibul, pot ajuta la controlul simptomelor asociate și pot fi utilizați ca alternativă la terapia standard cu inhibitorii de tirozin kinază, cum ar fi imatinibul, la pacienții care nu răspund la alte tratamente sau la care apar efecte secundare semnificative.
Opțiune pentru pacienții care nu răspund la alte tratamente
Inhibitorii JAK pot fi utilizați ca o opțiune terapeutică pentru pacienții care nu răspund la alte tratamente sau care nu pot tolera alte medicamente, oferindu-le o alternativă eficientă pentru gestionarea afecțiunilor lor.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Janus Kinase Inhibitor
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/janus-kinase-inhibitor
BMJ Journals - Safety profile of upadacitinib over 15 000 patient-years across rheumatoid arthritis, psoriatic arthritis, ankylosing spondylitis and atopic dermatitis
https://rmdopen.bmj.com/content/9/1/e002735
Studiul „Safety profile of upadacitinib over 15 000 patient-years across rheumatoid arthritis, psoriatic arthritis, ankylosing spondylitis and atopic dermatitis”, apărut în RMD Open 2023; 9:e002735. doi: 10.1136/rmdopen-2022-002735, autori: Burmester GR, Cohen SB, Winthrop KL, et al.
The Lancet - Safety profile of baricitinib for the treatment of rheumatoid arthritis over a median of 3 years of treatment: an updated integrated safety analysis
https://www.thelancet.com/journals/lanrhe/article/PIIS2665-9913(20)30032-1/abstract
Studiul „Safety profile of baricitinib for the treatment of rheumatoid arthritis over a median of 3 years of treatment: an updated integrated safety analysis”, apărut în The Lancet, VOLUME 2, ISSUE 6, E347-E357, JUNE 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/S2665-9913(20)30032-1, autori: Mark C Genovese et al.
Te-ar mai putea interesa și...
